Mesajul transmis într-un grup intern PSD și explicațiile oferite ulterior ridică întrebări despre relația dintre funcția de rector și activitatea politică
Rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) și senatorul PSD Dan Cașcaval susține că nu a făcut propagandă politică în universitate și că nu a avut niciun rol în înscrierea celor 220 de studenți despre care a anunțat, într-un grup intern de partid, că au devenit membri PSD. Declarațiile vin după apariția unei capturi de ecran în care rectorul vorbește despre „responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă” și despre importanța „exemplului personal” în atragerea noilor membri.
Subiectul a stârnit reacții deoarece îl are în centru pe rectorul uneia dintre cele mai importante universități tehnice din România, instituție finanțată din fonduri publice și obligată prin lege să respecte neutralitatea spațiului academic.
Mesajul care a declanșat controversa
Potrivit unei capturi de ecran distribuite în mediul online și publicate de EduPedu, Dan Cașcaval le transmitea colegilor din PSD Iași că 220 de studenți ai universității pe care o conduce s-au înscris în partid.
„Astăzi 220 de studenți din universitatea noastră s-au înscris în partidul nostru. Cred că este o dovadă că, dincolo de cuvinte, exemplul personal și ceea ce transmiți generației tinere contează. Pentru că mi-am asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă. Nu doar simpatizanți, ci membri de partid”, se arată în mesajul atribuit rectorului și senatorului PSD.
Mesajul a fost urmat de felicitări din partea unor membri ai organizației PSD Iași și a atras atenția prin asocierea directă dintre calitatea de rector și succesul unei campanii de atragere a tinerilor în partid.
„Nu m-am întâlnit cu ei și nu i-am înscris eu”
Contactat de EduPedu, Dan Cașcaval a confirmat informația privind înscrierea celor 220 de studenți, însă a respins orice acuzație că ar fi desfășurat activități politice în universitate sau că ar fi avut un rol în recrutarea acestora.
„Nu m-am întâlnit cu ei, nici nu-i cunosc, nici nu știu din ce zone sunt. Nu m-am întâlnit ca să le propun eu sau ca să-i înscriu. Nici n-am calitatea să-i înscriu în partid”, a declarat rectorul.
Acesta susține că a aflat despre numărul studenților înscriși direct de la structurile partidului și că nu a avut acces la date individuale privind noii membri.
„Eu am primit cifrele, mi s-a spus că s-au înscris 220 de studenți de la Politehnică. Foarte bine”, a afirmat senatorul PSD.
Contradicția care ridică semne de întrebare
Explicațiile oferite ulterior de Dan Cașcaval contrastează însă cu formulările folosite în mesajul intern al partidului.
Dacă în declarațiile publice rectorul afirmă că nu îi cunoaște pe studenți, nu s-a întâlnit cu aceștia și nu a avut nicio implicare în înscrierea lor, în mesajul transmis colegilor de partid vorbește despre „responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă” și despre efectul „exemplului personal”.
Întrebat de EduPedu despre această aparentă contradicție, senatorul PSD a susținut că studenții au ales singuri să intre în partid și că nu a existat nicio recomandare sau intervenție din partea sa.
„Tinerii aceștia au ales să facă parte din partid, pur și simplu, au dorit. Ei nu s-au întâlnit cu mine, nu le-am recomandat eu, nu i-am sfătuit eu”, a declarat acesta.
Cum explică rectorul valul de înscrieri
Dan Cașcaval consideră că numărul mare de tineri care au intrat în PSD este rezultatul reorganizării organizației de tineret a partidului la nivelul județului Iași.
Potrivit acestuia, în ultima perioadă aproximativ 700 de tineri s-au înscris în organizația județeană, dintre care 220 ar fi studenți ai Universității Tehnice.
„Eu pot să o pun pe seama faptului că s-a reorganizat organizația de tineret a județului și a municipiului în această perioadă și probabil că sunt doi candidați noi la șefia organizațiilor care au dorit să aibă alături o echipă puternică, o echipă tânără”, a explicat rectorul.
Acesta a adăugat că nu consideră fenomenul unul neobișnuit.
„Nu cred că e o coincidență, ci este ceva care este firesc în activitatea politică”, a spus el.
O problemă care depășește granițele unui partid
Dincolo de disputa politică, cazul readuce în atenție o dezbatere mai largă privind relația dintre universitățile publice și activitatea politică.
Studenții au dreptul legal și constituțional de a adera la orice partid politic și de a participa la viața publică. De asemenea, legea nu interzice rectorilor să fie membri de partid sau să ocupe funcții politice.
Însă universitățile sunt obligate să păstreze neutralitatea spațiului academic și să evite orice formă de prozelitism politic.
Tocmai de aceea, atunci când rectorul unei universități publice vorbește despre „aducerea tinerilor în echipă” într-un context politic, apare inevitabil întrebarea dacă influența asociată funcției academice poate fi separată complet de activitatea politică.
Ce spune legea
Legea învățământului superior prevede explicit că în instituțiile de învățământ superior sunt interzise activitățile care „constau în prozelitism politic și/sau religios”.
Articolul 25 din lege stabilește că în universități sunt interzise activitățile care afectează neutralitatea spațiului academic, inclusiv cele care urmăresc promovarea unor interese politice.
Dan Cașcaval susține că această prevedere nu a fost încălcată și afirmă că activitatea sa politică este complet separată de cea universitară.
„Nu am făcut sub nicio formă și nu fac propagandă politică în universitate și vă poate confirma oricine din universitate”, a declarat rectorul.
Întrebarea care rămâne
Dincolo de explicațiile oferite de senatorul PSD, o întrebare rămâne fără un răspuns clar.
Dacă rectorul afirmă că nu îi cunoaște pe cei 220 de studenți, că nu s-a întâlnit cu ei și că nu a avut nicio implicare în înscrierea lor în partid, atunci în ce sens și-a „asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă”, formulare folosită chiar de acesta în comunicarea internă a PSD?
Pentru moment, aceasta este contradicția care alimentează întreaga controversă și care readuce în discuție limitele dintre autoritatea academică și influența politică într-o universitate publică.