Pentru mii de profesori din România, gradația de merit reprezintă mai mult decât un bonus salarial. Este o recunoaștere profesională obținută în urma unui concurs dificil și a unui dosar construit în ani de activitate. Acum, odată cu noua lege a salarizării, acest mecanism ar putea fi înlocuit de un sistem complet diferit: premii de performanță acordate periodic și unui număr limitat de angajați.
Subiectul a revenit în atenția sistemului educațional după ce sindicatele au cerut Ministerului Muncii garanții că profesorii care beneficiază deja de gradații de merit nu vor pierde drepturile câștigate și că noul premiu de performanță va avea o durată suficient de mare pentru a oferi predictibilitate financiară.
Deocamdată, nimeni nu spune că profesorii vor pierde bani
În spațiul public au apărut numeroase interpretări privind dispariția gradației de merit, însă proiectul aflat în dezbatere nu prevede explicit diminuarea veniturilor profesorilor care beneficiază deja de acest drept. De altfel, pentru întregul sector public sunt prevăzute mecanisme de protecție a veniturilor în cazul în care apar diferențe între vechiul și noul sistem de salarizare.
Problema ridicată de sindicate este alta: nu cuantumul actual al veniturilor, ci modul în care va fi recompensată performanța după intrarea în vigoare a noii legi.
Ce știm sigur până acum
Din proiectul publicat de Ministerul Muncii rezultă că actuala gradație de merit este eliminată și înlocuită cu un „premiu pentru stimularea performanței”. Noul mecanism ar urma să funcționeze după câteva reguli clare:
- premiile vor putea fi acordate pe perioade de 3, 6 sau 12 luni;
- valoarea lor va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază;
- maximum 30% dintre angajații unei instituții vor putea beneficia de ele;
- criteriile concrete de evaluare vor fi stabilite ulterior prin regulamente și hotărâri de Guvern.
Aici apare principala sursă de îngrijorare.
Cine va decide ce profesor este performant?
În actualul sistem, gradația de merit este acordată pe baza unei metodologii naționale, a unor punctaje și a unei competiții organizate la nivelul inspectoratelor școlare. În noua formulă, multe dintre criterii urmează să fie stabilite ulterior. Guvernul vorbește despre rezultate deosebite, activități excepționale și contribuții importante la obiectivele instituției. Pentru profesori, întrebarea nu este doar câți bani vor primi, ci și cine va face evaluarea și după ce reguli. Sindicatele susțin că tocmai această lipsă de claritate explică solicitarea lor de a extinde perioada de acordare a premiului la unul sau doi ani și de a proteja profesorii care au obținut deja gradații de merit.
Educația, primul domeniu în care se testează noul sistem
Un detaliu trecut aproape neobservat este faptul că educația va fi printre primele domenii în care mecanismul premiilor de performanță va fi aplicat. Conform proiectului, în anul 2027 sistemul va funcționa, în faza inițială, doar pentru personalul didactic, personalul didactic auxiliar și angajații ANAF. Cu alte cuvinte, profesorii vor deveni primii bugetari care vor testa în practică noua filozofie salarială bazată pe performanță.
Miza reală a dezbaterii
Dincolo de procente și formule de calcul, disputa actuală nu este despre un spor salarial, este despre felul în care statul român înțelege să recompenseze performanța în școală. Actuala gradație de merit recompensează activitatea acumulată în timp și oferă stabilitate financiară. Noul sistem promite flexibilitate și recompense mai rapide, dar lasă încă deschise întrebări importante privind criteriile de evaluare și continuitatea beneficiilor.
Până la publicarea formei finale a legii, singura certitudine este că unul dintre cele mai cunoscute mecanisme de recompensare din educație se pregătește să intre într-o etapă de transformare profundă. Iar profesorii încearcă să afle dacă această schimbare va însemna o oportunitate sau doar o nouă doză de incertitudine.
