Anul școlar 2026-2027, programat să înceapă pe 7 septembrie cu prezența elevilor la cursuri, se află sub semnul incertitudinii din cauza nemulțumirilor generate de proiectul Legii salarizării unitare. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a anunțat că amânarea debutului cursurilor este o măsură luată în calcul de reprezentanții profesorilor, decizia finală urmând să fie luată de cadrele didactice la întoarcerea în cancelarii.
Potrivit declarațiilor făcute de liderul FSLI și citate de Edupedu.ro, profesorii sunt „foarte indignați” de actuala formă a proiectului legislativ. Sindicatele speră ca legea să nu fie adoptată în varianta Guvernului sau să fie modificată astfel încât debutanții să pornească de la salariul mediu brut pe economie, iar fiecare cadru didactic să fie poziționat pe grilă în concordanță cu evoluția sa în carieră.
Ruptura dintre sindicate și Executiv a fost marcată și de boicotarea negocierilor programate pe 23 iulie la Ministerul Muncii. Reprezentanții angajaților din educație au descris discuțiile drept „false” și au acuzat Guvernul că încalcă actele normative adoptate după încheierea grevei generale din 2023. În contrapartidă, organizațiile sindicale au publicat propria grilă de salarizare, care solicită păstrarea sporurilor actuale, coeficienți mai mari și o formulă diferită pentru calculul plății cu ora.
Argumentele Guvernului: Limitări bugetare și tranziția la noul sistem
De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului susțin că cerințele sindicatelor depășesc posibilitățile actuale ale bugetului de stat. Premierul Ilie Bolojan a precizat că impactul financiar total al noii Legi a salarizării se ridică la 12 miliarde de lei, dintre care 9 miliarde reprezintă majorări efective, iar 3 miliarde sunt fonduri destinate diferențelor salariale tranzitorii. Acest mecanism a fost gândit pentru a proteja veniturile, Executivul dând asigurări că niciun salariu nu va scădea după aplicarea noii grile.
Șeful Executivului a recunoscut, într-o intervenție la Digi24, că nemulțumirile cadrelor didactice sunt justificate de așteptările create în 2023, când s-a promis echivalarea veniturilor din educație cu cele din sănătate. Totuși, premierul a explicat că respectarea acelor promisiuni ar necesita un efort bugetar de 8 miliarde de lei doar pentru sistemul de învățământ, mult peste cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect.
În același context, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul nu are încă o majoritate parlamentară de susținere și nu poate fi trimis legislativului din cauza lipsei unui consens în domeniile Educației și Sănătății. Oficialul a adăugat că sindicatele nu au venit cu alternative sustenabile pentru reforma impusă prin PNRR și a solicitat un răgaz până la jumătatea lunii august pentru reluarea și îmbunătățirea dialogului social.
Anomalii semnalate în noua grilă de salarizare
Conform documentului publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie, noul sistem va calcula salariile de bază prin înmulțirea unui coeficient atribuit funcției cu o valoare de referință unică de 4.100 de lei (scăzută de la 4.350 de lei în varianta inițială). Valoarea de referință ar urma să fie actualizată anual de către Guvern.
Totuși, sistemul propus conține deja erori semnalate în spațiul public. O astfel de anomalie a fost identificată în învățământul superior: un asistent universitar cu o vechime de 3-5 ani a primit un coeficient de 2,02 (corespunzător unui salariu brut de 8.282 lei), în timp ce un lector universitar cu aceeași vechime – deși ocupă o funcție superioară – a primit un coeficient mai mic, de doar 1,98 (8.118 lei brut).
