Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a declarat joi, 19 noiembrie, într-un interviu la PS News, că reforma administrativ-teritorială discutată la nivelul Guvernului va avea efecte și asupra școlilor. Potrivit Edupedu, oficialul a vorbit despre scăderea numărului de inspectorate și despre noi comasări de unități de învățământ în mediul rural.
Declarațiile vin în aceeași zi în care Ministerul Dezvoltării și Administrației a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Prioritare ar fi unitățile cu cel mult 1.500 de locuitori.
Sorin Ionescu a spus că ministerul privește cu atenție reforma, pentru că aceasta „va duce implicit și către școală”. Exemplul oferit de ministru: „dacă în loc de 41 de județe vom avea 15, n-o să mai avem nevoie de 41 de inspectorate școlare”. El a precizat că reforma se află încă în stadiul de discuții și că politica pentru inspectoratele școlare din noile județe va fi stabilită după ce va exista un text clar al legii.
Un singur director pentru mai multe unități
Ministrul a explicat că Legea educației naționale prevede ca fiecare unitate administrativ-teritorială să aibă o școală cu personalitate juridică. Dacă o parte dintre localitățile sub 1.500 de locuitori vor fi comasate, ministerul va trebui să intervină pentru a respecta această prevedere.
Potrivit lui Ionescu, asta nu înseamnă neapărat desființarea școlilor din satele care se vor uni. Pentru trei unități de învățământ din același UAT ar urma să existe un singur management, adică un singur director. Întrebat dacă școlile rămân la fel, ministrul a răspuns afirmativ.
Oficialul a exclus ideea comasării elevilor din localități diferite. Ministerul nu are resursa de transport necesară, iar mutarea copiilor între localități ar fi, în opinia sa, o greșeală. Varianta pe care o consideră simplă este o politică de comasare administrativă și managerială, cu respectarea dreptului la educație pentru fiecare copil.
Nemulțumiri și argumentele reformei
Întrebat dacă a discutat cu inspectorii școlari despre reorganizare, Sorin Ionescu nu a dat un răspuns direct. A spus că „toată lumea privește cu interes” reforma și că, într-o lege atât de radicală, apar nemulțumiri și „mici orgolii locale”.
Ministrul a susținut că reorganizarea este necesară pentru că legea administrativ-teritorială actuală datează din 1968. A invocat și reformele făcute de alte state din jurul României, inclusiv de Republica Moldova. Ionescu a mai afirmat că reforma ar permite o cheltuire mai atentă a banului public, cu mai multe resurse alocate comunităților într-un stat „mai suplu”, și o atragere mai bună a fondurilor europene.
Precedentul Legii 141/2025
Comasările din rural vin după o primă rundă de reorganizare a rețelei școlare, făcută prin Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, cu scopul reducerii cheltuielilor. Actul prevede că unitățile de stat au personalitate juridică numai dacă ating anumite praguri, de exemplu minimum 500 de elevi sau minimum 250 de preșcolari și antepreșcolari. Multe școli, în special din rural, și-au pierdut personalitatea juridică, iar o dată cu ea și posturile de director.
În august 2025, Ministerul Educației și Cercetării anunța că 507 unități și-au pierdut personalitatea juridică și că 850 de școli au fost implicate în procese de reorganizare. Raportul ministrului după nouă luni de mandat indica 515 unități, tot din 850 implicate.
Un răspuns al ministerului trimis Camerei Deputaților, semnat de secretarul de stat Sorin Ion, indică însă o cifră mai mare. Conform documentului, 1.098 de unități de învățământ cu personalitate juridică au intrat în proces de reorganizare prin fuziune prin absorbție, fuziune prin contopire sau divizare urmată de absorbție. Dintre acestea, 192 sunt în mediul rural și 906 în mediul urban.
Proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale se află în dezbatere publică.
