Datele au fost publicate marți de expertele Maria Kovacs și Bianca Balea în buletinul informativ „Descâlcim literația”, conform OraDeIași. Cercetarea se bazează pe informațiile colectate în ultimii doi ani de la peste 1.500 de elevi din 108 clase, marea majoritate (89%) din mediul rural, înscriși în programul „Școli cu scLipici” derulat de Asociația Toți Copiii Citesc.
La finalul primului an de școală, un elev care a început cu dificultăți majore și a ajuns la un nivel mediu de lectură citește aproximativ 26 de cuvinte corecte pe minut. În schimb, un copil care a intrat în clasa I cu aptitudini foarte bune atinge, pe același tip de text intermediar, o medie de 69 de cuvinte pe minut.
Evoluția inegală a celor 128 de copii urmăriți
Experții au analizat îndeaproape un eșantion de 128 de copii care au terminat clasa pregătitoare cu rezultate sub așteptări. Structura acestui grup confirmă legătura directă cu sărăcia: 80% dintre ei primesc bursă socială.
La sfârșitul clasei I, evoluția acestor elevi vulnerabili a fost neuniformă. Jumătate dintre ei, respectiv 64 de copii, au atins un nivel intermediar de citire. Totuși, capacitatea de a înțelege textul parcurs rămâne o problemă serioasă: 44% au avut rezultate slabe la capitolul comprehensiune. Alți 34 de elevi, peste un sfert din grup, au rămas blocați la cel mai simplu nivel de lectură, reușind să citească doar 11 cuvinte pe minut.
La polul opus, 30 dintre copiii care au pornit cu un handicap educațional au reușit să recupereze considerabil, ajungând la un nivel avansat de 38 de cuvinte pe minut. Elevii care au început școala cu un nivel excelent au înregistrat progrese constante, crescând fluența de la 42 la 69 de cuvinte pe minut, iar procentul celor cu o înțelegere foarte bună a textului a urcat la 68%.
Problema manualului unic
Autorii analizei subliniază o concluzie încurajatoare legată de impactul mediului de proveniență: deși elevii defavorizați au performanțe inițiale mai slabe, diferențele față de colegii cu posibilități materiale se estompează considerabil când reușesc să atingă niveluri avansate de citire.
Experții atrag însă atenția asupra unei deficiențe sistemice în învățământul românesc: utilizarea aceluiași manual pentru toți elevii dintr-o clasă, indiferent de nivelul real al fiecăruia. Un copil care cunoaște doar câteva litere nu ar trebui forțat să lucreze aceleași exerciții cu un coleg deja fluent, predarea având nevoie de adaptare și instrumente diferențiate. De asemenea, raportul notează că o viteză mare de citire nu garantează și înțelegerea logică a mesajului, un aspect adesea neglijat.
Datele prezentate nu reprezintă un studiu la nivel național și nici nu dispun de un grup de control. Evaluările au fost făcute individual de către învățători, folosind texte la prima vedere și întrebări de verificare a înțelegerii.
Nevoia de intervenție imediată este confirmată și de alte cercetări. Potrivit unui studiu longitudinal coordonat de psihologul educațional Dacian Dolean, publicat în Journal of Educational Psychology, nivelul de citire de la începutul școlii influențează gradul de anxietate față de lectură din adolescență. Cercetătorul subliniază că decalajele pot fi recuperate la orice vârstă, condiția fiind implementarea unor programe remediale validate științific și prezența la clasă a unor specialiști în alfabetizare.
