Consiliul Național al Elevilor (CNE) susține proiectul de lege L478/2026, aflat în procedură parlamentară, care ar permite adolescenților care au împlinit vârsta de 16 ani să solicite singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic în școli, fără acordul părinților, potrivit unui punct de vedere transmis de organizație și publicat de edupedu.ro. Proiectul prevede că minorul de la această vârstă se poate adresa direct cabinetelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ, precum și consimți singur pentru evaluare psihologică clinică, consiliere psihologică și psihoterapie.
Argumentele Consiliului Național al Elevilor
Potrivit CNE, acordul părinților, deși gândit ca o măsură de protecție a minorului, poate deveni, în anumite situații, o barieră în calea accesului la ajutor. Organizația dă exemplul unui adolescent supus bullyingului, ale cărui probleme sunt minimalizate de familie, dar care depinde tocmai de acordul părinților pentru a primi sprijin psihologic. „Și astfel ajungem într-o situație absurdă: un adolescent suficient de mare încât să înțeleagă că are nevoie de ajutor, suficient de lucid încât să îl ceară, dar nu suficient de liber încât să îl poată primi”, se arată în poziția CNE.
Reprezentanții elevilor atrag atenția și asupra cazurilor în care părintele poate fi el însuși parte a problemei adolescentului, precum și asupra stigmatizării asociate mersului la psiholog în anumite familii și comunități. „Atunci când un adolescent spune «am nevoie de ajutor», răspunsul sistemului nu poate fi «întoarce-te cu semnătura unui adult»”, transmite organizația.
Lipsa consilierilor școlari, principala barieră semnalată
Deși susține proiectul de lege, CNE avertizează că simpla eliminare a acordului parental nu rezolvă, de la sine, problema accesului real la servicii de sănătate mintală în școli. „În prea multe școli din România, consilierea școlară există mai degrabă în organigramă decât în viața de zi cu zi a elevilor. Nu sunt suficienți consilieri școlari, mulți dintre ei deservesc simultan mai multe unități de învățământ, iar în unele cazuri elevii nici măcar nu știu cine este consilierul lor sau cum pot ajunge la el”, se arată în documentul organizației.
Problema ar fi mai accentuată în comunitățile mici și în mediul rural, unde distanța, costurile, lipsa specialiștilor și stigma socială se pot suprapune, determinând adolescenții să amâne sau să renunțe la solicitarea ajutorului. CNE menționează și importanța confidențialității discuțiilor cu un consilier, subliniind că „un elev nu va merge la consilier dacă se teme că ceea ce spune va ajunge la profesori, colegi sau părinți”.
Cinci măsuri suplimentare cerute de elevi
Consiliul Național al Elevilor solicită ca eventuala adoptare a proiectului de lege să fie doar punctul de pornire al unui pachet mai amplu de măsuri privind sănătatea mintală a elevilor. Printre cerințe se numără creșterea numărului de consilieri școlari și asigurarea prezenței lor efective în unitățile de învățământ, garantarea confidențialității, precum și accesul la servicii gratuite și apropiate de domiciliu, în special în mediul rural, prin cabinete mobile și servicii itinerante.
Organizația cere, de asemenea, crearea unui traseu rapid prin care elevii să poată ajunge de la consilierul școlar la servicii specializate, subliniind că „consilierul școlar nu poate înlocui psihologul clinician, psihoterapeutul sau psihiatrul”. A cincea direcție solicitată vizează investiția în prevenție și reducerea stigmatizării, CNE citând date atribuite UNICEF potrivit cărora prevalența estimată a tulburărilor mintale în rândul adolescenților din România este de 11,2%, iar aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. „Strategiile fără finanțare și programele fără continuitate nu țin loc de prevenție”, avertizează organizația.
„Poate că, pentru unii, această modificare înseamnă doar câteva rânduri noi într-o lege. Pentru un elev care se simte singur, neascultat sau fără ieșire, însă, poate însemna posibilitatea de a ajunge la cineva înainte ca lucrurile să devină mai grave”, se arată în concluzia documentului transmis de Consiliul Național al Elevilor.
Sursă: Edupedu.ro