Consiliul Național al Elevilor (CNE) îi îndeamnă pe elevii din România să vină luni, 28 septembrie, îmbrăcați în negru la școală, în cadrul unei acțiuni naționale de protest intitulate „Educația nu se repară la croitorie”, împotriva introducerii prin lege a uniformelor obligatorii, potrivit edupedu.ro. Participarea este voluntară, elevii intră la ore, iar ținuta neagră este folosită ca formă simbolică de exprimare. Protestul are loc după ce proiectul de lege inițiat de parlamentari PSD a fost adoptat de Senat pe 21 septembrie și trimis Camerei Deputaților, for decizional.

Acțiunea a fost susținută public și de reprezentanți ai elevilor din mai multe județe, printre care Iași, Mureș, Gorj și Harghita. Aceștia contestă ideea că uniforma obligatorie ar putea reprezenta o soluție pentru bullying și discriminare și reclamă lipsa consultării elevilor în procesul legislativ. CNE a susținut, încă din 16 septembrie, că nu a fost invitat la dezbaterile Comisiei pentru Învățământ a Senatului.

De ce vin elevii îmbrăcați la fel pentru a protesta

CNE a răspuns criticii potrivit căreia ar exista o contradicție între contestarea uniformei și alegerea aceleiași culori de către participanți. „Una este alegerea voluntară a unei ținute ca formă de exprimare, alta este impunerea acesteia prin lege. Exercitarea libertății de alegere nu poate fi confundată cu renunțarea la aceasta”, a transmis organizația.

La Iași, președintele Consiliului Județean al Elevilor, Alexandru Manole, a explicat că alegerea comună a culorii negre trebuie să transmită mesajul mobilizării elevilor: „Practic, îmbrăcându-ne toți la fel, arătăm faptul că ne putem mobiliza cu toții împotriva unei astfel de măsuri”. La Mureș, președinta CJE, Georgiana-Roza Madarász, a subliniat caracterul voluntar al acțiunii, elevii alegând aceeași culoare pentru că susțin aceeași cauză, nu pentru că le este impusă. CJE Gorj a precizat că participarea nu presupune întreruperea cursurilor și reprezintă „o formă pașnică și simbolică de exprimare”.

Argumentele elevilor privind bullyingul

Unul dintre argumentele centrale ale inițiatorilor proiectului este reducerea diferențelor vizibile dintre elevi și a fenomenului de bullying. Reprezentanții elevilor contestă legătura dintre uniformă și rezolvarea acestor probleme. Președintele CJE Harghita, Codruț Simiganovschi, a declarat că „dacă îi pui unui copil o uniformă, nu ai șters discriminarea, doar ai ascuns-o sub un echipament standard”. CJE Gorj susține că bullyingul și excluziunea nu dispar odată cu diferențele vestimentare, iar combaterea lor presupune „educație, prevenție, consiliere și intervenție”.

Vicepreședintele Consiliului Elevilor din Gorj, Yanis Popescu, a susținut că opoziția elevilor nu trebuie interpretată automat drept o respingere a oricărei forme de uniformă, ci că, dacă elevii sunt consultați real, alegerea ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli.

Poziția Ministerului Educației și a CES

În punctul de vedere prezentat pe 15 septembrie în Comisia pentru Învățământ a Senatului, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că nu susține introducerea obligatorie a uniformelor, invocând lipsa dovezilor privind efectele asupra bullyingului, individualitatea elevilor și problema finanțării uniformelor pentru familiile care nu și le permit. Ministerul a arătat că legislația prevede deja obligația elevilor de a veni la școală într-o ținută decentă și adecvată, potrivit regulamentului fiecărei unități de învățământ, și a transmis că „nu există niciun studiu” care să demonstreze că uniformele reduc bullyingul. Potrivit edupedu.ro, ROFUIP interzice școlilor să împiedice participarea la cursuri sau să sancționeze elevii pentru nepurtarea uniformei.

Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz negativ proiectului, susținând că bullyingul nu apare din cauza hainelor diferite, ci acolo unde școala nu dispune de mecanisme reale de prevenție, și că resursele publice ar trebui orientate spre burse, consiliere, „Masă sănătoasă”, transport și infrastructură.

Poziția inițiatorului, senatorul Daniel Zamfir

Unul dintre inițiatorii proiectului, senatorul PSD Daniel Zamfir, susține obligativitatea uniformelor, prezentând măsura ca pe una care ar consolida apartenența la comunitatea școlară și ar reduce diferențele vizibile dintre elevi. În ultimele zile, senatorul a invocat „neomarxismul” în criticile adresate celor care se opun proiectului și a publicat mesajul „Fără neomarxism în școli”. Duminică, Zamfir a ironizat organizația care a convocat protestul: „Cum e asta? Un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor, în semn de protest că vrem să impunem ținuta obligatorie în școlile și liceele de stat, îi îndeamnă pe elevi să se îmbrace toți la fel, în ținuta neagră…”.

Potrivit edupedu.ro, CNE este o structură prevăzută de Legea învățământului preuniversitar, partener al Ministerului Educației în procesul decizional. Organizația a calificat formularea senatorului drept „jignitoare la adresa elevilor reprezentanți” și „o desconsiderare a rolului CNE”. Într-o poziție publicată în ajunul protestului, CNE a precizat că „contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică” și că susținerea uniformelor este o poziție legitimă în dezbaterea publică, la fel ca opoziția față de ele.

Părinții: decizia ar trebui să rămână la nivelul școlii

Poziția Federației Naționale a Părinților Edupart s-a nuanțat pe parcursul dezbaterii. Pe 13 septembrie, federația transmitea că nu se opune uniformei școlare, dar respinge amenzile de 1.000-5.000 de lei pentru părinți. Pe 23 septembrie, președintele federației, Cătălin Nan, a declarat că părinții sunt împărțiți: „Credem că un cod de conduită vestimentară ar trebui totuși să existe în școli, pentru că, până la urmă, este o instituție publică unde principalul scop este educația, dar ar trebui să rămână la latitudinea școlilor și să fie descentralizat”.

Parcursul proiectului de lege

Proiectul a fost adoptat pe 15 septembrie de Comisia pentru Învățământ din Senat, care a eliminat amenzile pentru părinți și pe cele prevăzute pentru școli. Amendamentele au fost votate de senatorii PSD, PNL și AUR, iar USR s-a abținut. Pe 21 septembrie, proiectul a fost adoptat de Senat și trimis Camerei Deputaților. Proiectul nu obligă autoritățile locale să achite uniformele, ci prevede posibilitatea finanțării acestora din bugetele locale și din alte surse.

Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru Învățământ din Senat, a ridicat problema prioritizării resurselor publice și a riscului ca unele școli să permită folosirea siglei numai unui anumit furnizor, practică pe care a calificat-o drept „abuzivă”.

Sursă: Edupedu.ro