Interzicerea inteligenței artificiale (AI) în școli este o abordare greșită, care privează elevii de instrumente esențiale pentru viitor, potrivit unei analize publicate de Ora de Iași, bazată pe observațiile cercetătorului Daniel Susskind, specialist în impactul inteligenței artificiale asupra societății. Analiza vine în contextul îngrijorării tot mai răspândite în rândul părinților și profesorilor, generată de capacitatea sistemelor AI de a scrie eseuri, rezolva teme la matematică și genera conținut educațional complex în câteva secunde.
Sfârșitul mitului competențelor „sigure”
Potrivit analizei, timp de peste un deceniu, guvernele și decidenții din educație au promovat ideea că anumite competențe, precum programarea, ar fi „imune” la automatizare și ar garanta succesul profesional al tinerilor. Realitatea actuală contrazice însă această perspectivă, în condițiile în care cele mai performante sisteme de inteligență artificială scriu deja singure o mare parte din cod. Concluzia analizei este că nu se poate anticipa cu exactitate ce abilități tehnice vor fi relevante peste 10 sau 20 de ani.
Revenirea la alfabetizarea de bază
Într-un paradox aparent, soluția propusă de Susskind pentru pregătirea copiilor pentru un viitor imprevizibil este întărirea educației fundamentale — alfabetizare solidă și competențe matematice de bază. Potrivit analizei, sistemele AI pot genera erori și informații eronate cu un grad ridicat de încredere, motiv pentru care elevii au nevoie de o gândire critică bine dezvoltată, bazată pe cunoștințe temeinice, pentru a putea distinge momentele în care tehnologia oferă o soluție corectă de cele în care greșește.
Modelul calculatorului de buzunar, aplicat inteligenței artificiale
Analiza propune ca situația actuală să fie tratată similar cu introducerea calculatoarelor de buzunar în școli, în anii 1980, când exista o teamă asemănătoare, legată de pierderea capacității de calcul mental a elevilor. Soluția aplicată atunci, devenită ulterior standard global, presupune predarea și testarea în paralel a două tipuri de competențe: capacitatea de a folosi inteligența artificială pentru rezolvarea unor probleme complexe și capacitatea de a lucra independent, fără sprijin tehnologic.
AI ca tutore personalizat
Potrivit analizei, o greșeală frecventă este asimilarea inteligenței artificiale cu rețelele sociale. Spre deosebire de platformele de socializare, care pot distrage și izola utilizatorii, inteligența artificială, folosită corect, poate funcționa ca un tutore personalizat, capabil să adapteze conținutul educațional la nivelul și interesele fiecărui elev — de exemplu, transformând o lecție de matematică într-un joc interactiv — oferind un nivel de atenție individuală greu accesibil, în mod tradițional, pentru majoritatea familiilor.
Orientare spre probleme, nu spre meserii
Analiza recomandă și o schimbare de perspectivă în alegerea traseului profesional al tinerilor: aceștia ar trebui încurajați să se orienteze spre problemele pe care doresc să le rezolve — precum eradicarea unor boli, eficientizarea energetică sau protecția mediului — și nu spre prestigiul actual al unei anumite profesii, întrucât natura multor meserii se va schimba semnificativ în anii următori.
Sursă: Ora de Iași