Profesorii din România beneficiază de un model de evoluție salarială aproape unic la nivel european, atingând pragul maxim de venit după doar 25 de ani de activitate la catedră. O analiză realizată pe baza datelor oficiale Eurydice pentru anul școlar 2024-2025 arată că sistemul românesc nu se încadrează în niciunul dintre modelele dominante de progresie financiară specifice sistemelor de educație de pe continent.

Conform datelor agregate de platforma Comisiei Europene și analizate de Edupedu.ro, un profesor de gimnaziu sau de liceu din România înregistrează, pe parcursul celor 25 de ani, o creștere de 42,43% a salariului de bază (fără a lua în calcul sporurile) comparativ cu venitul obținut la debutul în carieră. În cazul învățătorilor și profesorilor din ciclul primar, diferența dintre salariul de început și cel maxim este mai mică, situându-se la 32,9%. Astfel, cadrele didactice din țara noastră ajung la limita superioară a grilei de salarizare cu mult timp înainte de finalul firesc al unei cariere, care se întinde de regulă pe mai bine de 40 de ani.

Situația plasează România într-o poziție de centru, atipică, pe harta europeană a salarizării în educație. Un traseu profesional similar, cu atingerea maximului salarial în aproximativ 25 de ani, se mai regăsește doar în Letonia (creștere de 30,8%) și Turcia (creștere de 28,5%). La polul opus se află state precum Olanda, Slovenia, Cipru sau Portugalia, unde lefurile cadrelor didactice se dublează sau înregistrează creșteri de peste 100% până la atingerea vârfului de carieră.

Sistemul românesc se diferențiază clar și față de celelalte două mari modele europene. Pe de o parte, există statele nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda), care oferă salarii de debut printre cele mai mari din Europa, dar care aplică o creștere procentuală redusă în timp. Pe de altă parte, există modelul țărilor din regiune (Serbia, Croația, Slovacia, Cehia), unde salariile pornesc de la un nivel aflat sub media europeană și cresc lent, pe parcursul a aproximativ 40 de ani de muncă. Există și excepții negative, precum Ungaria sau Albania, unde deși salariile pornesc de la un nivel foarte mic, ating rapid un prag maxim (creștere de doar 3,6% în 15 ani pentru Ungaria).

Potrivit Edupedu.ro, cifrele Eurydice valabile pentru actualul an școlar reflectă majorările salariale obținute de profesori în urma grevei generale din vara anului 2023. Totuși, analiza nu include posibilele modificări din noul proiect al legii salarizării unice, un document intens criticat în ultima perioadă de sindicatele din învățământ, care atrag atenția că o parte dintre acordurile guvernamentale post-grevă riscă să fie abandonate.